RED BULL OSLEA HIRIDE 2019

Ca de fiecare dată când se apropie sfârșitul lunii februarie, un lucru este sigur: toată lumea bună a freeride-ului românesc se mută pentru câteva zile în valea Jiului, pentru a participa la celebrul de acum Red Bull Oslea HiRide.

Și ca să păstrăm tradiția anuală am organizat o echipă de rideri formată din Călin, Cosmina și subsemnatul de la TheFreerideKrew și am poposit în zonă cu câteva zile înaintea concursului pentru a lua pulsul situației la fața locului. Am ajuns în Petroșani marți seara, urmând a ne face aclimatizarea în Parâng timp de două zile, pentru ca apoi să mergem la Oslea pentru eveniment.

 

Prezenți la primul telescaun de dimineață, aka ora 9, am fost un pic dezamăgiți de calitatea zăpezii, înghețată bocnă sus și grea și moale spre baza muntelui. Aflați în impas la Slima, calea ne-a fost arătată de lupul cel alb care ne chema spre pădurea din Jieț. A fost o tură decentă in care și Hila a putut sa-și facă încălzirea atât la dat cât și în ale apăsatului de buton.

 

A doua zi ne-am întâlnit și cu prietenii din București, Țone și Alex, și am luat ca țintă valea Mija de pe Parângul Mic. Deși speriați de condiții, ne-am dat seama după primele două viraje ca aici situația era cu totul alta. Față nord-estică aflată mai tot timpul zilei in umbră, Mija s-a prezentat cu niște condiții de zile mari, pow rece si gros până jos în DN. Și dacă și Tibi m-a luat fericit în brațe atunci chiar am putea spune…”a fost legendary”.

 

Cum însă aceasta a fost doar încălzirea, ne-am prezentat joi seara la Cheile Butii, cartierul general al Oslea HiRide. A doua zi aveam să aflăm ca aici situația zăpezii era și mai rea ca cea din Parâng, fleașcă jos, beton și scoici în partea superioară. Totuși Călin nu s-a lăsat și a găsit un road-gap cum îi place lui cu aterizarea ca și pârtia de coborâre de la Kitzbuhel. Totul s-a desfășurat, bineînțeles, sub atenta supraveghere a lui Sebi, schi-boss Reghin.

 

Și așa ajungem la ziua concursului care a fost marea surpriză a evenimentului. Imaginați-vă cum se poate transforma un munte, într-o noapte, de la cele mai mizerabile condiții de dat la aspectul unor fețe de Alaska. De vină a fost o ninsoare de câteva ore în timpul nopții și scăderea dramatică cu 15-20 de grade a temperaturii. Ce a rezultat a fost o zi cu cele mai bune condiții din istoria evenimentului. Peste tot se jucau dragonii de zăpada care dansau la fiecare viraj al concurenților. Nivelul competiției a fost foarte ridicat, ceea ce dovedește că evenimentul își îndeplinește cu brio misiunea de a crește scena românească de freeride. Aș putea să povestesc aici despre coborârea canibalică a lui Pogo, despre focusul si acuratețea lui Vasi din Borșa, despre stilul de Chamonix a lui Ghițucă, despre dragonii lui Rucsy Dobra, despre boom-ul sonic al Cosminei, despre linia jumătate-jumătate a lui Tinerică sau despre determinarea schiorului-snowboarder Alex Pârvan, dar prefer să las imaginile lui Tibi să vorbească, și amintirile mele să dăinuiască măcar până la ediția viitoare.

 

Respect Oslea, it was the schiznitz !

 

  Costa

© 2019 by Tiberiu Hila / hila.ro - action sports photos

  • Black Instagram Icon

Action Sports Photos since 2006